Adoptarea unui câine dintr-un adăpost public/privat reprezintă doar prima etapă a procesului de integrare, iar succesul acesteia depinde în mare măsură de sprijinul oferit post-adopție. Cercetările recente evidențiază că programele de instruire și consiliere comportamentală pentru noii proprietari constituie instrumente esențiale în prevenirea returnării câinilor în adăposturi.

Integrarea în noul mediu familial

Câinii care participă la programe de socializare și adaptare după adopție demonstrează o capacitate sporită de acomodare cu mediul nou, membrii familiei și eventualii alți animale de companie. Studiile publicate în Journal of Applied Animal Welfare Science indică faptul că proprietarii care au beneficiat de sesiuni de instruire au raportat un număr semnificativ mai redus de probleme comportamentale în primele luni post-adopție, ceea ce sugerează o tranziție mai lină și o adaptare mai rapidă a animalului.

Învățarea comportamentelor fundamentale și comunicarea

Programele post-adopție includ, de regulă, instruire în obediență de bază, managementul anxietății de separare și intervenții comportamentale pentru agresivitate sau frică. Astfel de programe facilitează înțelegerea limitelor și regulilor casei de către câine, reducând frustrările proprietarilor și diminuând riscul de returnare.

Suport psihologic și consiliere pentru proprietari

Rata de returnare poate fi influențată nu doar de comportamentul câinelui, ci și de experiența limitată a proprietarului în gestionarea anumitor situații comportamentale. Adăposturile care pun la dispoziție linii de suport, sesiuni de consiliere sau grupuri de sprijin post-adopție raportează rate semnificativ mai scăzute de returnare, întrucât proprietarii beneficiază de îndrumare și soluții rapide pentru dificultățile întâmpinate.

Exemple de bune practici

În Statele Unite, organizații precum Best Friends Animal Society au demonstrat că rata de returnare a câinilor care au participat la programe post-adopție este sub 5%, comparativ cu 15–20% în cazul câinilor care nu au beneficiat de niciun fel de instruire. În contextul României, câteva adăposturi au început să implementeze programe similare, evidențiind că sprijinul acordat câinilor și proprietarilor contribuie semnificativ la reducerea stresului inițial și a conflictelor comportamentale, promovând astfel succesul pe termen lung al adopțiilor. (de exemplu : Adăpostul Speranța -București,  ASPA București, Adăpostul Public Suceava).